Sper sa inchei aici seria de vizionare a productiilor partial nefericite pentru documentarea pe care mi-am propus-o vizavi de Oscar-urile din acest an. Viitorul e incert, filmele la fel, deci scapa cine poate!
La fel de lung ca durata precum e titlul, "The Curious Case of Benjamin Button" este o drama in stil american care se inspira din nuvela omonima a celebrului scriitor american F. Scott Fitzgerald, membru al miscarii "Lost Generation" din care au mai facut parte Ernest Hemingway, Ezra Pound si John Dos Passos. Daca miscarea literara mai sus mentionata propunea tinerei generatii Uncle Sam sa isi "revina" dupa nebunia din Primul Razboi Mondial, filmul care ii are ca protagonisti pe Brad Pitt si Cate Blanchett a reusit pe parcursul a 2h si 54 de minute sa ne chinuie bunul-simt, uzand de cele mai la indemana clisee cinematografice in genul "Notebook" sau mult mai celebrelor "Forrest Gump" si "Beautiful Mind".
Pe scurt, e vorba de o fictiune literara transpusa cinematografic care ne pune in fata povestea "curious" a lui Benjamin Button, nascut de o mama muribunda si lasat de tatal sau in grija unei familii de negri din cauza ca suferea de o boala a imbatranirii prin intinerire. Mai exact, in timp ce 99,99% din populatia respecta ciclul vietii, Benjamin purta stigmatul inversarii ciclului de la senescenta la"fragezimea" varstei nou-nascutului. Din punct de vedere strict literar Fitzgerald este genial ca scriitor prin metafora prezenta in carte: dreptul de a iubi si de a trai conform propriilor simtaminte, indiferent de varsta biologica si de acele lucruri pe care le tanjim de la altii: tinerete si succes. Cartea este un "statement" dureros si adevarat al existentei in sens opus, de redescoperire a ceea ce evitam sa cunoastem si sa invatam de la cei care nu sunt de-o varsta cu noi, de bucurie a vietii cand totul pare aproape mort.
"The Curious Case..." este mediocru inca de la inceput pentru ca foloseste un pretext de scenariu, inexistent in carte, acela al povestii unui inventator pe nume Gateau care, dupa moartea fiului sau in Primul Raboi Mondial, organizeaza o intrunire la care ajunge sa participe si Roosvelt pentru inaugurarea ceasului care functioneaza, ati ghicit!, invers de cum suntem obisnuiti. Si de aici gata cu motivatia. Intram in povestea paralela a filmului.
Pe de o parte personajul interpretat de Julia Ormond ii citeste mamei aflate in stare critica pe pat de spital din jurnalul lui Benjamin Button, iubitul din tinerete al actualei batrane muribunde. Totul pe fundalul evenimentului istorico-meteo-dezastruos care a cuprins America in coasta vestica, uraganul Katrina (bonus dramatic). Pe de alta parte povestea propriu-zisa a lui Benjamin Button care ne spune de-a fir a par cum s-au petrecut evenimentele de la nasterea sa ca om aratand de 80 de ani pana la moartea in bratele iubitei Daisy in stadiul regresiv de prunc, cum a intalnit toti oamenii care au scris istoria lumii (asemeni personajului lui Tom Hanks). Ambele povesti au ca liant cartea care prinde viata numai cand Julia Ormond o atinge ca prin famec si se pune pe citit. Magic!
Ma incearca un sentiment de regret si speranta deopotriva ca filmul nu a reusit sa fie mai sincer si sa respecte linia nuvelistica a lui Fitzgerald, cu gandul optimist al cinefanu-lui ca un alt regizor va avea viziunea necesara pentru astfel de ecranizari.
P.S. Daca vreti sa il vedeti pe Brad Pitt cu propriul fiu in brate, aveti din cele aproape 3 ore o secunda la dispozitie. Chiar merita!
sincera sa fiu, nu m-a atras filmul, desi toata lumea din jurul meu spuneau ca e bun si asa mai departe. daca si tu spui ca nu ti-a placut, incep sa cred ca intuitia mea inca nu m-a lasat si functioneaza bine
eu am incercat in 2 seri sa ma uit la el si nici acum nu am ajuns la sfarsit...nu-l vad castigand oscarul dar cine stie?
Multam pentru comment. Intr-adevar, daca lumea spune ca filmul este bun, inseamna ca de fapt confirma este slab. Nici Titanicul nu a avut o soarta prea buna, daca te gandesti la cat de parodiat a fost ulterior.
Buna. Din pacate pentru unele filme care sunt comparabil mai bune ca "The Curious", cred ca "Oscar"-ul va poposi in bratele realizatorilor macar pentru munca depusa si pentru cele 3 h in care suntem greu "incercati" de... incercarea regizorului, ma rog a producatorului, ca acesta este un film bun, aparte. Ar mai fi un lucru de spus, insa imi pastrez parerea dupa festivitate. Curaj la vizionare. Incepe cu "Milk", ia un "Cofee and Cigarettes" si va fi ok sa termini in mod "curious":)