Maya Deren - teoretician si regizor de film avangardist
Ei, iata! A venit randul sa va prezint pe unul dintre cei mai cunoscuti si recunoscuti teoreticieni si regizori de film din America anilor '40-'50 in materie de film experimentalist, de avangarda. Desigur ca veti spune cine a auzit oare de Maya Deren si de ce sunt atat de "avantat" in discursul meu pro Maya Deren.  




Inainte de astfel de interogatii va propun aceeasi ingenua curiozitate pentru filmul avangardist, ca in cazul meu, si acelasi interes pentru a parcurge filmografia relativ redusa numeric si ca durata a Mayei Deren. 

Meshes of the Afternoon (1943)
At Land (1944)
A Study in Choreography for Camera (1945)
Ritual in Transfigured Time (1946)
Meditation on Violence (1948)  
The Very Eye of Night (1952) 
The Witches' Cradle (1943)

Odata trecuti prin experienta vizuala pe care Maya o propune si prin mizanscena cu care ea se identifica, veti putea spune, imi place sa cred, ca filmul nu este si nu ar trebui sa fie numai schematism si productie a la Hollywood. Poate chiar mai mult: calatorie in "eu", visare si explorare de noi civilizatii. 

In filmele Mayei Deren temele sunt multiple si socante prin maniera si tehnica: pornind de la curajoasa reprezentare incongruent-geometrica a cosmarului in care se intalnesc dorintele si temerile noastre si asocierea acestuia cu elementele exterioare (cutitul, cheile) din Meshes of the Afternoon; continuand cu anacronicizarea spatiilor si dinamica "in reverse" a marii din At Land pentru a evidentia oarecum critica sociala a celor care nu o "vad" si o ingnora; nu in ultimul rand extraordinara incursiune in riturile cosmologice ale bastinasilor Voodoo haitieni din Divine Horsemen: The Living Gods of Haiti. 

In plus, se pare ca filmele Mayei Deren au reprezentat sursa de inspiratie "nedeclarata" (a se citi, va rog, "plagiat")  pentru o categorie de artisti care cauta nemurirea pe pamant. Ma refer in mod evident la scena de inceput din At Land (inca nu v-am facut curiosi!!), a naufragiului si a miscarii asincrone a valurilor, scena asemanatoare folosita de Madonna in video-kitsch-ul "Cherish, precum si in "replica" video pentru Sex Book.

Maya si-a declarat in mod vadit aversiunea fata de sistemul de productie hollywood-ian si nu a ezitat sa afirme:
"I make my pictures for what Hollywood spends on lipstick" (sursa: Wikipedia).

Ce ramane de facut pentru cinefili este...de vazut!!